Dimineata

Ia o gura sanatoasa din acel ceai amar, fierbinte si continue sa danseze prin camera. 

Uh! Se simte atat de bine! Ceaiul, dimineata, intotdeauna ii ridica moralul. Il ridica pana cand se loveste de peretii camerei si se inconjoara in buna-dispozitie. 
A avut o noapte ingrozitoare. A pus capul pe perna si a adormit aproape instantaneu. Era obosita si fizic si psihic. A adormit plangand. Dupa 3 ore s-a trezit transpirata si tremurand. Iar a avut un cosmar terifiant. Il uita aproape instantaneu dar inca simte socul. Intinde mana dupa telefon si se uita la ceas. 3:47. Ofteaza. Citeste sms-ul care palpaia de aproape 5 ore pe ecran si incearca sa inchida din nou ochii? Acum gandurile ii zboara unele peste altele, o fac sa fie confuza si derutata. 
Auch! sopteste. Si, ca sa nu isi recunoasca ca de fapt, inima e cea care se sfasie incet si o face sa sufere, a continuat: Imi e foame... Stomacul meu... 
E adevarat ca nu a prea mancat zilele care au trecut dar acum s-a obisnuit. S-a intors pe o parte si a inchis ochii. Cateva lacrimi i-au alunecat pe fata, dar s-a facut ca nu sunt acolo, asa ca nu a dus mana sa le stearga. Asa face de fiecare data: daca sterge lacrimile, sunt observate, daca nu le sterge, exista posibilitatea sa se observe, sau nu.  
Ofteaza incet si se lasa purtata intr-o stare ciudata de veghe care nu o face sa se deconecteze de gandurile ei, dar care o lasa sa se odihneasca putin. 

Se trezeste cu 3 sferturi de ora inainte sa sune ceasul, plictisita.
Isi pune de ceai repede si cauta o ciocolata. Se spala pe dinti se piaptana, apoi danseaza prin casa in lenjerie. Are o cana de ceai fierbinte in mana, amar, si asculta melodii vesele. A gasit o melodie care o face sa plang, e prea potrivita, asa ca o schimba repede. 
Ritmul vioi ii intra in sange si incepe sa cante peste melodia din boxe. Stie ce melodii sa asculte ca sa uite de ce o  preocupa. 
,,Dau muzica mai tare sa nu-mi aud gandurile goale!" 
O picatura de ceai ii scapa dintre buze si se scurge incey pe barbie, pe gat, pe piept. Zambeste. Cat de mult i-ar placea sa aiba gust de ceai neindulcit. Sa miroasa a plante delicioase. Intr-un final o sterge cu mana si se intristeaza. Ar vrea sa scrie dar ii e frica ca o sa planga. Incearca totusi, in timp ce fredoneaza o melodie care se vrea vesela. 
,,Iubesc! Vara asta e o ciocolata!" 
Asta nu ii place. E iarna afara. Asa se scuza ea. 
Arunca o privire peste ceas si se hotaraste sa mai scrie. O sa intarzie la scoala daca nu inceteaza.