Nesigura.

Nu se simte bine. E ametita si simte ca totul se deruleaza in fata ochilor ei, dar ea e doar un spectator... Nu se simte bine. De obicei asta o face sa se simta putin euforica, de data asta simte doar greata care o stapaneste. Ii tremura mainile sau e doar paranoica. Se simte snigura, sau chiar este. 

Nu stie ce e cu ea. S-a plimbat azi. A savurat soarele care ii mangaia usor fata, parul, mainile. Ii place sa se plimbe. Doar uneori, rar, reuseste sa faca asta. Dar si-a propus sa isi petreaca mai mult timp in miscare. Ii place asta, si o sa o fac, chiar daca trebuie sa stea singura. Asa e ea, incapatananta. 

Are un inceput de primavara ingrozitor. De obicei avea, de 1 Martie, o zi foarte frumoasa, plina de zambete si martisoare. Acum a avut parte de certuri si un test la mate si sperante desarte si insomnie si tot ce vrei... 

Ii e frica ca o sa fie toata primavara asa. 

Desi nu e superstitioasa, si-a ales o baba. Pe 6. Spera sa fie frumos afara, sa aiba tot soarele pe care nu l-a avut in iarna, sa se invarta printre razele de soare si sa le poata zambi. 

Cum ii place ei sa isi zica ,,Be happy!" sau ,,Smile!" sau ,,Shit happens" dar ultima nu e tocmai potrivita pentru contextul nostru. 

Iar sta in fata calculatorului si, in timp ce isi cauta adidasi pe net, mai scrie cate putin, cate un rand, cate o propozitie. Melodiile celor de la Taxi nu ii mai ridica moralul... I se pare incredibil dar ce mai conteaza? 

,,Dragostea e simpla, dar noi cand ne iubim, o complicam" 

Ii bubuie in boxe si le inchide. 

Se simte o pacoste. Ea, da, are prostul obicei de a strica si de a complica totul din cauza principiilor ei stupide. E incapatanata pana la cer si inapoi si, pana nu isi rezolva problemele astfel incat rezultatul sa fie [nu neaprat in favoarea ei] pe placul ei, asa cum l-a gandit la inceput, nu se lasa.