marți, 22 martie 2011

Her invisible Life.

Colindam linistita pe YouTube si, brusc, am dat peste un cont vechi al unei... cunostiinte. De fiecare data cand l-am gasit ma uitam la el si ma gandeam cat ma supara pe mine fiinta asta, cat ma face sa plang si sa ma indoiesc de persoane care nu mi-au dat motiv sa ma ingrijorez. Da. Exact. Si am dat click pe primul video. L-am privit cu ura, cu dispret, gandindu-ma ,,Face pe mironosita.". Apoi al doilea, al treilea... 
 Am inceput sa privesc cu alti ochi totul. Poate ca nu face pe mironosita. Poate chiar iubeste si poate ca ea chiar merita. Poate spera si doreste la fel de mult ca mine sau poate, faptul ca a asteptat atat, o face sa isi doreasca mai mult ca mine. 
Pentru ca fiinta aceea geloasa din mine a adormit pentru moment, iar cea plina de mila te-a vazut. Poate ai noroc. Poate ca nu trebuia sa fiu eu in peisaj sau poate ca am aparut ca sa iti fac tie o intrare mai triumfala. Poate am fost rea, chiar daca tu ai fost si mai si. Poate ca te-am facut sa suferi la fel cum m-ai facut la mine.  
Nu sunt sigura de nimic. Dar poate ca asa ar trebui sa fac. Sau... 
Of... Ma simt rau. Imi e rau pentru ca stiu ca si tie isi e rau, si imi e rau pentru ca sunt slaba si o sa pierd din cauza ta. Mai devreme sau mai tarziu... 
Esti rea. Astepta-ti randul. Ipocrita. Esti ipocrita. Si eu iubesc, si eu doresc doar ca eu am. Tu ai avut si ai pierdut. Eu am reusit sa imi incalc o groaza de principii. Poate si tu, dar te-ai poticnit la unul. Poate nu sunt eu de vina. Adica, sigur nu sunt ca ai reusit sa pierzi. Nu stiu. Nu stiu ce sa fac. Daca nu ai fi ipocrita as vorbi cu tine. Dar esti de o ipocrizenie nemaipomenita. Si cand zic nemaipomenita nu exagerez. Exact despre asta e vorba. O ipocrizenie care tinde sa treaca de nesimtire. Ce e ala bun-simt? Tu ai uitat? Dar ai stiut? 
Nu ma consider superioara tie, nu. Nici gand. Nici macar pe aproape. Doar mai slaba. Eu nu mai judec dupa fizic decat cand nu mai am de ce sa ma iau. Sunt slaba pentru ca te las, pentru ca nu iti fac nimic, si pentru ca renunt la prea multe ca sa fie adevarat. Imi pare rau. 
Esti fraiera. Dar eu te intrec.
Stii sa lupti. Dar eu stiu sa ma rog. 
Stii sa lingusesti. Dar eu stiu sa obtin prin sinceritate. 
Haide. Iarta-mi egoismul. Acum iubesc. Si iubeste. Nu oblig. Doar iubeste. Nu inteleg de ce. Nu am nimic special. Dar iubeste. 
Problema ta care e? Eu am recunoscut-o pe a mea.

2 comentarii:

Ana Gabriela spunea...

sinceritatea ta draga mea Smile e nemaipomenita...mi-era dor de tine!

Anonim spunea...

Ce prefacuta esti, prietenii stiu dc :)

Trimiteți un comentariu