Stiu ca am lenevit in ultima vreme. STIU! Dar nu stiu sigur de ce. Anyway, ideea e ca nu am stat degeaba. Am citit.
Uite aici o recenzie de carte:
,,Doloresc Claiborne” de Stephen King reprezinta tot ceea ce poti cere de la o carte.
Un ton relaxant, hipnotizant care te tine in suspans.
Inca de la inceput, personajul principal (Ghici cine!) Doloresc Claiborne relateaza viata ei, intr-un dialog continuu cu cei care o asculta: doi ofiteri de politie si o dactilografa.
Doloresc Claiborne reprezinta tipul femeii modeste, normale, chiar frumoase, dar prea putin apreciata de sotul ei. Trecuta de varsta tineretii, aceasta incepe sa fie terorizata de acesta care consuma mare parte din bani de bautura si pariuri, bani stransi lucrand pe branci in casa Verei Donovan, o femeie foarte stricta, mai tarziu chiar paranoica, care a ramas singura in casa mare si ticsita de angajate care veneau speriate si plecau la a 3-a greseala minora pe care o faceau (cum ar fi sa puna presul de la usa invers sau sa prinda cearceafurile cu prea multe carlige cand le pune la uscat).
Toata viata (inafara de varsta copilariei si a adolecentei), Dolores a lucrat in casa familie Donovan si a reusit sa isi pastreze slujba, spre finalul vietii Verei fiind singura care avea grija de batrana.
Cred ca este una dintre cele mai putin plictisitoare carti pe care le-am citit la viata mea si care, daca stai bine sa te gandesti, mi-a dat mai multa incredere in mine doar prin atitudinea si curajul lui Dolores.
As putea spune ca Dolores mi-a devenit mentor, si indirect, Vera Donovan la fel, deoarece ea e cea care i-a dat curaj lui Dolores si cea care i-a insuflat acel simt de nevinovatie, indiferent de cum se vor termina lucrurile.
,,-Dolores?
M-am intors si am privit-o peste umar, iar ea a scuturat usurel din cap, intr-un chip ciudat, de parca ar fi aflat niste lucruri pe care n-ar fi trebuit sa le stie.
-Uneori e necesar sa fii ticaloasa ca sa supravietuiesti. Uneori, tot ceea ce poate face o femeie ca sa reziste e sa fie o jigodie.”
Gandurile criminale a femeii sunt declansate, in primul rand, de Joe (sotul). Acum, daca reuseste sau nu sa il omoare sau nu, ramane sa afli singur. Pentru mine, finalul a fost neasteptat.
Il apreciez pe Stephen King pentru realismul cu care povesteste totul si pentru lucrurile minunate pe care le face pentru noi toti, cititorii lui. Acum ramane sa isi mai adauge inca un cititor la palmaresul sau: pe tine.
Editura: Nemira
Anul aparitiei: 2009
Numar pagini: 240
Am o slabiciune pentru Stephen King acum, cum aveam anul trecut pentru Mircea Cartarescu. Stephen King reuseste sa imi pastreze in viata imaginatia si imi mai pastreaza si ochii deschisi o noapte intreaga dupa ce citesc [:))] pentru ca incep sa am impresia ca scartaie nu stiu ce prin casa, ca o masina cu un cadavru in ea ma asteapta la parter, ca am o durere de cap si doctorii imi scot un ochi, 3 dinti si 5 unghii din creier... Si tot asa. ajoritatea cosmarurilor sunt acum hranite de fantezia lui Stephen King. Si faza cea mai Scary e ca imi place.
Ieri am terminat de citit Christine la care o sa fac recenzie in viitorul apropiat cred si m'am apucat de Jumatatea Intunecata. Mai am Zona Moarta in biblioteca si Misterul regelui. Despre scris care trebuie citite si asta repede. :)
Oricum, timp... nu prea am, dar pentru citit se face loc intotdeauna. :)
Am trimis recenzia asta si pentru Blogul site-ului Nemira dar nu cred ca a fost destul de buna. Dar, daca ei nu o considera buna [si probabil ca nu e] va las pe voi sa va pierdeti timpul cu ea.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu