joi, 11 noiembrie 2010

Dorinte de adolescent

Aş putea, ştii, să scriu despre pub-uri sau despre teatru ori despre gropile din Brăila, despre cum sunt liceele sau despre evenimentele care fac înconjurul oraşului în câteva zile. Dar o să abordez o temă care, spre deosebire de altele, e vastă. Foarte vastă, iar părerile diferă de la persoană la persoană. 
O să vorbesc despre adolescenţă şi iubire. O să vorbesc despre ceea ce unii dintre voi, oamenii mari, uitaţi. O să vorbesc despre momentele în care spontaneitatea e la putere şi, în afară de tine, nimeni nu te poate salva.
Încep prin a da un sfat: urmează-ţi inima, apoi capul. Mi-am demonstrat de atât de multe ori că, deşi nu îmi asigură tot timpul o reuşită, dacă iau deciziile pe care şi inima le ia, atunci sunt mult mai mulţumită decât atunci când fac ce îmi spune conştiinţa. Sunt adolescenţi, poate nu mulţi, poate mai mulţi decât mă aştept, care aşa fac şi au mai puţine probleme, sunt mai mulţumiţi de ei, au inima împăcată şi sunt mai lipsiţi de griji. Deşi, uneori, efectul poate fi şi... invers. Depinde de atitudinea pe care o ai, de problema pe care o abordezi şi, bineînţeles, de decizia pe care o CREZI corectă.
Continui prin a ţipa la voi, la maturii de zi cu zi, care uitaţi pur şi simplu de noi, de sentimentele noastre, de dorinţa noastră de a trăi fiecare clipă, de a simţi adrenalina pulsând în vene, de a încălca reguli. Aţi uitat că şi voi eraţi la fel, că vă plăcea să vă distraţi şi în timpul săptămânii, nu doar în weekend-uri. Aţi uitat că o jumătate de oră nu vă era îndeajuns că să simţiţi aerul curat şi mângâierile soarelui. Acum tot ce puteţi face este să staţi pe aici, pe undeva, să comentaţi despre "un nu-ştiu-care ins dintr-un nu-ştiu-care loc care are nu-ştiu-ce" mai bun decât al vostru.
Poate că nu m-ar enerva aşa de tare atitudinea asta, dar simplul fapt că nu puteţi fi cinstiţi (majoritatea), că nu puteţi avea un dram de sinceritate, mă scârbeşte de-a dreptul. De ce sunteţi tentaţi să minţiţi şi să ne trataţi cu o aparentă indiferenţă?
Acum urmează o dorinţă pe care chiar trebuie să o auziţi: lăsaţi-ne să luăm singuri decizii, să avem propriile principii, să avem propriile păreri şi propriile sentimente. Nu ne mai sugeraţi ce să simţim, ce să facem şi cum să facem. Ne place să ne trăim adolescenţa pentru că acum e diferit de cealaltă parte a vieţii, de copilărie: suntem o idee mai independenţi sau cel puţin, vrem să fim. Nu cred că "a-ţi lua lumea-n cap" e echivalent cu a petrece mai mult timp cu prietenii şi a avea un cuvânt de spus. Nu. Aia îmi pare a fi... dorinţă. Dorinţa de a scăpa de sub "braţele protectoare" ale voastre.
În ochii voştri, a ne ţine sub aripă înseamnă să ne apăraţi de "prin ce aţi trecut voi". Dar nu ne puteţi apăra pentru totdeauna. Tot ce faceţi este să ne împiedicaţi să zburăm, să plecăm, să scăpăm.
Il gasesti si AICI

8 comentarii:

nakudo spunea...

bai omulet..eu am citit direct la,,sursa"inclusiv comentariul doamnei...e real dar si ipocrit...pe bune...de ce as crede ca tu o sa repeti greselile mele sau ale altuia?nu cred..cred ca esti unica si irepetabila ca noi toti...pot doar sa iubesc si calitatile si defectele tale...sa nu incerc sa te ajut intre ghilim,ele pretinzand ,,ca stiu"...nu stiu-stiu cat imi dai voie in rest ramai un colos de nepatruns atat..nu ca mine ci doar ca tine....si nu uita dintre adulti sant si oameni,zau...uite eu imi aduc aminte de profa mea de romana,unicul om ce mi-a citit jurnalul in decursul anilor si m-a inteles..eu 14 ea 48...dar Om...ii datorez motivatia de ,,,ce in gusa si-n capusa"-mama sufleteasca atc...hai pana mea ca-ti dau lacrimile...pup

nakudo spunea...

http://cadelnita.blogspot.com/2010/11/despre-durerile-tinerilor.html

Delilah spunea...

stii, tot textul tau e de fapt o dorinta, dorinta de independenta, de libertate.si da, uneori adultii exagereaza incercand sa ne proteje prea mult, dar uneori ei ne apara de noi insine chiar fara ca noi sa stim. depinde f mult problema asupra careia vrei sa iei singura decizii,uneori cele ale adultilor sunt mult mai sanatoase,chiar daca pe moment par aiurea.dar ei au ceva experienta de viata, nu putem sa le negam acest avantaj( ca e un avantaj fata de noi,totusi) si stii cum se spune, viata e prea scurta si uneori e mai bine sa inveti si din greselile altora, nu numai ale tale.
nu vreau sa par de partea adultilor, dar eu am luat decizii singura ,uneori cu inima,alteori cu mintea (oricum,deciziile rationale mi se par cele mai sigure), alteori am ascultat de parinti ,alteori nu si uneori,cand nu am ascultat de parinti,mi-a parut rau.nu mi-a parut rau insa niciodata cand am ascultat de ei.si in cazurile prietenilor,am intalnit astfel de situatii.
bine,nu vreau sa spun nici ca ascultarea de parinti(adulti in general) e buna intotdeauna. depinde de ce decizie anume vrei sa iei.oricum cand vine vorba de o decizie care tine de viitor, nu strica sa asculti si un sfat al unui adult.
si plus ca nu sunt toti adultii asa de rai cum spui tu. unii ne inteleg chiar mai bine decat ne intelege cineva de varsta noastra,chiar mai bine decat ne intelegem noi.
oricum e bine sa profiti de libertatea pe care o ai,chiar daca tie ti se pare ca nu o ai inca.. pentru ca mai incolo nu mai ai timp si o sa vezi ca incercai sa lupti pt ceva ce aveai,in loc sa profiti.
nu stiu cat de mult ti se potriveste,am scris mult :"> dar oricum, nu e bine sa generalizezi cand de fapt tu ai o problema(care de fapt nici nu e o problema) cu o anumita persoana.

Adi spunea...

Muie la iehovisti, mormoni si atei!

Christie's pretty back. :) spunea...

That's so true.

raza de soare spunea...

@Adi cu scuzele de rigoare(not)...scuteste-ne de astfel de mizerii...vezi-ti de viata ta...rasismul combinat cu un limbaj obscen denota un nivel al IQ-ului scazut rau de tot...si eu am primit un astfel de comentariu la o postare si l-am respins...chiar nu ai ce face...

@Smile adevarul e ca ne simtim constransi de adulti, stim ca in ciuda promisiunilor lor sunt foarte rezervati si refractari la nou...dar e ceva general de acum> lupta dintre generatii...

nakudo spunea...

mersic raza de soare-chiar radeam cu smile-zic bai aia cu cadelnita e de umor-ala a meu bolnav....ceva de genul vrei sa fii de pus la icoana ,citeste colo ia...apoi am ras e o chestie de ironie care arata cat umor si inteligenta au unii...mersic...sper ca esti bine...stii?eu am avut sansa sa o cunosc pe andreea si in realitate si-i zic si lui paul,ca el chiar e aprte -tot personal ,vb....bai e tampita...si in realitate e la fel...asta e lucru mare...te imbratisez raza

raza de soare spunea...

nakudo te imbratisez...ce sa-i faci..unii nu au limite...

Trimiteți un comentariu