luni, 19 iulie 2010

Va ajut EU.

E vacanta, e soare, e distractie. Sau ar trebui sa fie.
Vacanta. Ce inseamna asta? Timp liber, chef de viata, fara stres sau probleme.
Soare. Asta ce mai e? Dupa ce a apare si asa prea rar, avem si ,,norocul" sa arda ca dracu' cand indrazneste sa stea pe cer. Nu ma deranjeaza. Nu pe mine.
Distractie. Iti mai trebuie definitie? Cred ca stii ce e asta.
Si da, e totul OK. Adica, stau afara de dimineata pana seara, ne distram, ne plimbam, mergem si la piscina. Si e foarte OK. Adica. Ne petrecem vara impreuna. Ne facem planuri si visam. 
Si totul e asa de perfect pana la ora 22:15-22.30 cand ajung acasa. Maica'mea e aici ca sa ma intampine cu 400 de reprosuri, sufrageria-bucatarie a mea e aici ca sa ma ajute sa imi fac cateva vanatai in plus [sunt in curatenie],telefonul e dispus sa ma minuneze oricand cu linistea lui. Sunt satula de tot si de toate. De casa asta infecta, de praful din ea si de fiinta asta vie care imi stoarce creierii. 
Si o auzi cum zbiara ,,De ce ai facut asa?! Nu puteai sa faci invers?!... etc etc." si iti spui in gand, muscandu-ti limba ,,Taci, pui. Taci, pui. Taci, copile. Taci, copile. I'ai promis ca o sa taci ca sa nu va mai certati. I'ai promis ca o lasi sa vorbeasca singura. Ce naiba?! Lasa ca nu mori daca te calca din nou in picioare. Doar putin. Uite, in 2 minute termini de mancat. Atat ai de indurat. DOUA MINUTE." Si la un moment dat nu te mai poti stapani si incepi: ,,Da' ce naiba vrei de la mine?! Imi pare rau ca mi'am uitat cheile acasa si te'am trezit. Poti te rog sa te duci sa te culci la loc ca imi stau vinetele astea in gat si mi se apleaca. Ai si tu un copchil si incepi sa tipi. Ia uitate mai frate." Si nu pot sa vorbesc calm si dragut. Ridic tonul si simt cum imi urca tot sangele in cap. Si maica'mea, multumita ca are pe cine sa dea vina ca a tipat incepe ,,Bla Bla Bla" si termina cu un ,,Eu am copil nu copchil" si eu, ca sa nu fiu mai prejos o intep cu un ,,Serios?! Credeam ca ai un catel. Ca eu nu cred ca te comporti cu mine ca si cum as fi un copil". Si plec nervoasa. Ajung in camera mea si trantesc usa, apoi aud un ,,AI STRANS MASA?!" Si simt cum tremur de draci si ma intorc spasita cu mintea plina de injuraturi. 
Si asa se strica o zi perfecta.  
Daca  vreti sa vedeti cum e sunati la 07474____5. Va fac eu legatura. [:))] 

P.S. Nu uita de un mic vot te rog pentru Andreea Ureche [adica eu] aici: 
http://brailablog.info/category/concursuri/

3 comentarii:

Ana Gabriela spunea...

momentele astea trec...ar trebui sa te stapanesti mai bine:))

BeBe^^ spunea...

Da raza de soare.Pacat ca nu fac nimic ca sa reusesc. :))

Anonim spunea...

si eu mai am faze de-astea cu mama..dar dupa un timp devin amuzante. si incerc si eu cat pot sa-i fac pe plac ;))

Trimiteți un comentariu