Va pierd de fiecare data dar rareori va regasesc. Asta ma supara. Stiu ca e vina mea, stiu ca uneori(mai des) nu ma gandesc la ce fac sau reactionez sub un prim impuls. Si mai stiu ca de fiecare data cineva ma iarta.
Si stiu ca asta nu o sa dureze la nesfarsit si totusi, cineva ma iarta.
Si totusi nu ma pot opri din facut asta. Nu o fac din placere nu ma intelege gresit. O fac pentru ca pur si simplu sunt o proasta. Si va pierd tot timpul.
Uite:
Tu cu camasa albastra aratai prea tare si ne intelegeam prea bine ca sa fie adevarat. Nu a durat.
Si tu ma alintai cum nimeni nu o facea. Si a durat. Pana acum. Nu stiu de ce, dar te-am gasit de fiecare data. Cred ca data viitoare nu o sa se mai intample.
Tu ma sprijineai intotdeauna si imi aratai ca totusi sunt importanta pentru tine. Am gresit o data. Asta cred ca e a doua greseala. Iarta-ma.
Stii si tu... Tu ma completezi. Te-am pierdut odata, te-am gasit, acum imi e teama ca o sa te pierd din nou.
Si mai am. Au fost doar cateva exemple.
Si tu m-ai iertat. Si eu te-am iertat. Si acum te-am pierdut din nou.
Nu mai continui. Ar trebui sa fac un rand pentru fiecare. Si totusi nu o fac. Pentru ca stii... obosesc repede, sunt lenesa, am gura mare, voce de copil si sunt raraita. Si tip mult si a da: sunt leu. :D
Nu gasesc toate calitatile la o singura persoana. Adica... Nu le mai gasesc. Asa ca prefer sa ma consolez cu toata lumea. Unul ma sprijina, altul ma judeca, unul ma asculta, Iar altul ma intelege. Si asa imi dau seama unde am gresit fara sa ma demoralizez de fiecare data.
E de neinteles stiu. SUNT de neinteles.
Rad ca sa nu plang si tu stii asta. Peace! ;)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu