sâmbătă, 17 octombrie 2009

Fulgii de nea mangaie, stropii de ploaie lovesc.


De ce preferi sa fugi? De ce imi ascunzi raspunsuri pe care vreau sa le stiu, de ce nu imi zici?
Sau poate ca pun eu intrebarea gresit. Poate intrebarea potrivita e: De CINE fugi tu? De mine sau de tine? Cui ascunzi adevarul?
Stii... un om se schimba. Dar nu am intalnit pe nimeni care sa iti modifice comportamentul subit. Stii... si aveam planuri si vise. Si le-ai ruinat.
Iti e frica? Nu'i nimic pot duce eu si teama ta.
Nu crezi? Pot sa te fac sa crezi.
Nu vrei? De ce nu spui?
De ce nu imi raspunzi la intrebari si nu ma lasi sa ma agat de nici un fir de speranta? Ce am facut?
Stii... picaturile de ploaie care cad toamna lovesc, iar fulgii de nea mangaie.
Tu... ei bine. Erai un mic fulg de nea care a aterizat exact pe varful nasului meu si nu puteam sa nu te vad. Desi in jurul meu mai erau atatia, rareori uitam de tine. Acum te'ai topit si te scurgi usor, usor pe obrazul meu sub forma unei lacrimi sarate. Te-ai metamorfozat brusc si nu mi-ai zis. Cand ai ajuns pe buze si ti-am simtit gustul sarat mi-am dat seama ca ai disparut, apoi ninsoarea s-a oprit. S-a transformat in ploaie. Si acum sunt uda toata si urma ta o mai simt vag. Inca esti cald. Esti undeva prin zona gatului si incepi sa te amesteci cu celelalte picaturi.
Ba nu. Am gresit. Esti fix pe inima mea si acum tocmai ai disparut. Te-ai evaporat. Nu ma doare.
Nu ma doare pentru ca am varsat o singura lacrima. Si acea lacrima ai fost tu.

4 comentarii:

nakudo spunea...

DRAGA MEA...PUR SI SIMPLU M-A INFIORAT POSTAREA TA..ATAT DE VIE DE REALA DE EXPRESIVA...E INUTIL CE AS PUTEA TRANSMITE...POSTAREA TA SE TRAIESTE PANA IN FIORII STOMACULUI...NUMAI BINE SI ZAMBESTE...

BeBe^^ spunea...

Stii cred c a mai zis cineva asta intr-un comm la alta postare.
Stau si ma gandesc... ce scriu eu are doar un mic sambure de adevar: nu am inima fanta, nu vars lacrimi entru nimeni etc. Si tu, draga mea, imi repeti deseori ca tot ce zic e cat se poate de real, ca simti ce zic eu aici. Eu in schib nu simt. Mi se pare prostesc si fara sens, fara continut. Pur si simplu am un pitic pe creier care nu ma lasa in pace!

nakudo spunea...

e valabil si lamine draga smile de asta si sant oamenii in ceata,..scriu despre anumite lucruri pentru ca am interactionat cu oameni in situatiile respective...pot empata simti scrie..cele personalizate sant clare..lumea vrea sa mi se fi intamplat mie sa fac un jurnal din blogul meu sa le fie adresate..uitand ca virtualul nu e real...da postarea mea de azi e reala ..si apoi cuvintele sant arme puternice...piticii lasa-i acolo sa vedem ce mai produc..esti scriitoare...si imaginatie garla pentru asta zapada in dar care sa mangaie....

BeBe^^ spunea...

Uh. o.O Mersi pentru zapada. ^^

Trimiteți un comentariu