luni, 26 octombrie 2009

Drumul milenar al cartii in lume


Caramizile de lut ars pe care babilonienii isi scriau poemele, legile si rugile au fost primele carti aparute in lume. Cum arata o astfel de carte? Caramizi groase de 2-3 cm, late de 25 de cm si lungi de 37 cm pe care scribul - marele invatat al timpului - scria pe lutul moale, inca nears, sute de semne. Fetele scrise primeau numere de ordine. Cand intregul mesaj era gata scris, foile erau asezate in stive, in bibliotecile cu rafturi trainice. Aceste carti cu file de lut ars, urmate, mai tarziu de cele de metal, au avut un rol de seama in raspandirea civilizatiei de acum 3 000-4 000 de ani. Dar volumul lor mare i-a incomodat din ce in ce mai mult pe oameni, care au cautat si au gasit un material mai putin voluminos, foile subtiri de papirus. Un sul de papirus gata scris era de zeci de ori mai putin voluminos decat placile de lut. Mestesugarii din Pergam ( din nord-vestul Asiei Mici), nemultumiti de papirusul fragil, care se deteriora dupa cateva manipulari, au inventat un nou material de impimare: pieile de animale tabacite. Cartea avea acum o alta infatisare, era mai aspectuoasa si mai trainica. Dar si minunatul pergament va fi inlocuit. Chiar la inceputul erei noastre, in anul 105 - data importanta in istoria cartii -, un invatat chinez, Tsai-Lun, a fabricat prima hartie, o pasta din materii vegetale amestecate cu clei si apoi uscata si netezita. Fiind si mai ieftina, hartia avea sa cucereasca lumea, incet dar sigur, in anul 751 ajungand in Samarkand, in 794 in Bagdad, cam pe la 900 in Egipt, in 1100 la Fes (Maroc) si, in fine, in Europa: Spania - 1154, Colonia (Koln) - 1320, Nurnberg - 1391, Anglia - 1494.
O prima forma a tipografiei a fost practicata in China. Aici, un anume Pi-Seng a inventat in jurul anului 1045 o masa turnanta, cu doua despartituri, avand literele mobile din lut ars, clasate in 24 de compartimente. Tipograful statea intre compartimente si invartea masa spre a-si aduce in fata literele de care avea nevoie pentru a le aplica pe hartie, prin stampilare cu mana. Europa a ignorat aceasta metoda pana la aparitia lui Gutenberg, care a inventat tiparul cu litere mobile (aprox. 1440). El si-a inceput activitatea tipografica la Strasbourg, unde a facut primele imprimari, apoi a revenit la Mainz, unde se nascuse si unde da lumii primele carti tiparite cu masinile inventate de el. In urmatoarele doua decenii si jumatate, tiparul cu litere mobile se raspandeste peste tot. In primii cincizeci de ani de existenta, tipografia europeana a produs cam 40 000 de carti (in Italia, Germania, Franta si Olanda). Cand s-a facut bilantul acestei activitati, cartile respective (iesite de sub teascuri intre anii 1445 si 1500) au fost denumite incunabule, prin acestea cautandu-se a se indica epoca de inceput a tipografiei. In bibliotecile lumii se mai pastreaza in prezent, conservate si inventariate, 1500 de incunabule.
Primele tiparituri aparute pe teritoriul romanesc au fost facute de Macarie, ieromonah si tipograf sarb. Adus din Muntenegru in Tara Romaneasca de domnul Radu cel Mare, a tiparit la Manastirea Dealului, in limba slavona, 3 carti de cult: <> (1508), <> (1510), si <> (1512). Intre anii 1559 si 1581, diaconul Coresi, traducator si mester tipograf originar din Targoviste, a tiparit la Brasov primele carti in limba romana, utilizand graiul din Tara Romaneasca si din sudul Trasilvaniei, care sta la baza formarii limbii romane literare.
Dupa aparitia tiparului, biblioteca a devenit o institutie obligatorie, pretutindeni, milioanele de carti acumulate impunand-o. In Romania, cele dintai biblioteci s-au format la curtile domnesti si la manastiri, apoi la casele marilor boieri, care-si aduceau cartile din strainatate. Astazi exista in lume sute de mii de biblioteci, care poseda miliarde de carti. Daca este sa luam in consideratie numai bibliotecile nationale, in care sunt pastrate patrimoniile bibliofile de stat, Romania este - dupa clasificarea facuta de U.N.E.S.C.O. - a cincea tara din lume cu mari patrimonii bibliofile, situindu-se, la clasificare, dupa U.R.S.S., China, S.U.A. si Anglia, deci inaintea celorlalte 106 tari care fac obiectul studiului intreprins. Unde a ajuns tiparul astazi? Raspunsul ni-l da tot o statistica U.N.E.S.C.O.: anual se tiparesc in lume peste o jumatate de miliard de titluri, in sute de miliarde de exemplare. Este mult? Nu. Este inca prea putin, spun statiscienii, care constata ca mai exista reguli pe glob unde cartea continua sa fie o raritate.

Sursa: o foaie de calendar din anul 1982. 2 August.

2 comentarii:

nakudo spunea...

sa nu te miri de timpuri trecute...zi si tu?daca si intr-un calendar putea-i gasi cultura...ha-ha o zi zambareata sa ai

BeBe^^ spunea...

Bine zis PUTEAM. :| Acum inafara de 30-31 de zile pe o foaie nu prea mai gasesti altceva.

Trimiteți un comentariu